Recunosc, dacă nu ar fi ai mei ar fi vai și amar de mine… muncă toată ziua. Sunt rare momentele mele de sinceritate, dar zic eu exact atunci când trebuie, nici mai devreme, nici mai târziu. Cu toate astea, dacă nu ar fi fost părinții mei aș fi murit de foame, la propriu.

[Citeşte mai departe…]

Doamneee ce zi nebună am avut… Credeam că nu mai termină și că nu îmi rezolv treburile, dar într-un final cam toate s-au terminat cu bine. Sau aproape toate… deși uneori mă gândesc că mai am atâtea de făcut și că timpul meu este mult prea scurt.Într-un final ar trebui sa ma obosnuiesc cu asta.

[Citeşte mai departe…]

Anumite lucruri mă ucid încet, dar sigur… Am descoperit de ceva timp că anumite lucruri nu mai îmi plac, de fapt nu îmi mai plac absolut deloc. Parcă nu am făcut acele treburi din plăcere sau din obișnuință cândva. Recunosc, nu mai îmi place să stau să analizez anumite rapoarte pe care le am de făcut la TV. Nu am nimic cu nimeni, dar uneori simt că ceea ce fac acum la TV nu mă mai reprezintă. 

[Citeşte mai departe…]

28 de ani – 8 ani de televiziune, 4 ani de blog, 1 scenariu… o carte pe drum si alt scenariu in lucru, iar pe langa toate astea se mai adauga multe alte proiecte terminate, dar si in lucru, dar si o multime de lucruri crosetate. Sa fie mult?! Sa fie putin?! Habar nu am inca nu am stat sa ma gandesc la ceea ce am facut si probabil ca n-as fi facut nici analiza asta asupra anilor mei, daca de dimineata in maxi, Gabi nu m-ar fi intrebat cati ani fac.

[Citeşte mai departe…]