Mi-a zis al meu c-ar fi bine să las prostiile deoparte și să mă apuc de schimbările alea pe care mi le doresc. Mi-am tot spus de nenumărate ori că ar fi cazul să-mi schimb nuanța părului.
Nu e ca și când aș spune că nu îmi place blondul de acum, dar cred că trebuie să mai trec și la următorul nivel. De altfel cum m-am băgat în „n” proiecte cred că a venit momentul să trec și la o altă latură de a mea.
Am zis că-i momentul perfect să devin puțin mai serioasă și să las copilăriile mele pe mai târziu. Bineînțeles nu o să se schimbe nimic de genul ăsta când am să fiu în preajma lui David.
De altfel doar în preajma lui îmi permit să fiu așa cum sunt eu în esența mea doar un copil. Și cum ideea respectivei persoane de a începe prin schimbarea nuanței părului nu mi s-a părut o idee rea am zis totuși să-mi amintesc cum îmi stătea pe vremea când eram brunetă.
Și pentru că am vrut să văd reacțiile oamenilor cu privire la înfățișarea mea am postat pe profilul meu de facebook o poză din 2012, de pe vremea când eram brunetă. Deocamdată încă nu mi-am colorat părul, dar o să o fac zilele astea.
Dar dacă ar fi să mă întreb cât o să rezist brunetă habar nu am. Chiar dacă de-a lungul timpului am tot căutat o nuanță pe care să o port mereu și care să mă reprezinte încă nu am găsit-o. Și așa cum am mai spus am început să mă satur și de nuanțele de blond.
Chiar dacă de câteva zile mă chinuia gândul să-mi fac o nuanță de blond cenușiu am zis că nu mai are rost să-mi chinui părul. Mai ales că într-un final voi renunța la blond și voi trece la brunet. Iar mai jos aveti si poza din 2012.
Adaugă un comentariu