Am pierdut ceva important…

Am pierdut ceva important… Am pierdut un suflet. Nu am vrut să-i fac rău și l-am pierdut. Nu știu cum de am fost capabilă să-mi pierd cel mai bun prieten. Poate că am greșit, poate că am fost mult prea dură cu el sau poate că nu i-am arătat atenția cuvenită.

Sunt vinovată de anumite lucruri pe care le-am rostit în momentul nepotrivit. Nu știu ce mă doare mai tare faptul că l-am pierdut sau faptul că nu am putut accepta realitatea. Aveam senzația că se va întâmpla asta cândva, dar nu voiam să fie atât de recent…

M-am trezit dintr-un vis ce părea perfect și incredibil de atins. Probabil asta se întâmplă cu oamenii care își doresc vise mărețe. Sunt imposibilă de înțeles, deși știu că lucrul acesta mă costă cam scump. Mă costă oamenii din jurul meu. Nu sunt făcută să înving sau să câștig ceva… sunt prea slabă pentru toate astea, nici măcar nu am fost în stare să-mi accept greșeala.

Nu am știut când să rostesc acea frază magică „îmi pare rău”. L-am pierdut și îmi pare rău căci l-am pierdut din vina mea. Cel care mereu avea grijă să-mi ofere o nouă șansă, o nouă oportunitate nu mai este lângă mine. Am făcut ce n-am făcut și l-am alungat.

Nu am fost făcută să am prieteni. Întotdeauna am fost singură și cred că așa voi rămâne pentru mult timp de aici încolo. Însă mă neliniștește ceva și anume că nu-mi găsesc locul, că nu mai știu nimic de el și că în final i-am întors spatele când nu trebuia să o fac… nu sunt demnă să am prieteni…

și mă doare…