Nu știu ce am, dar nu mă pot stăpâni…am în minte o singură schemă pe care nu o pot uita deși mă străduiesc: un bolnav de cancer = 0% medicamente (tratamente); =0% speranță la viață; = 100% o moarte sigură.
Am cautat pe diferite site-uri de specialitate câte ceva despre această boală, despre afecțiuni și remedii… am găsit ceea ce căutam, dar nu am fost foarte bucuroasă de ceea ce am găsit pentru că așa cum am suspectat – un om simplu, cu un salariu mediu pe economie, diagnosticat cu o astfel de boală nu își poate achiziționa tratamentul necesar.
Cozile imense de pe holurile spitalelor ajung la un moment dat să te îngrozească, mizeria și mirosul insuportabil (un amestec de urină și medicamente) îți dau fiori de cum intri pe ușă și te întrebi oare se mai merită să ajungi la spital sau te tratezi acasa???
Cum medicamente nu mai sunt în depozitele spitalelor ajungi și te gândești să nu cumva să te duci să te tratezi de ceva și să te întorci acasă cu altceva…oare merităm doar asta? Suntem condamnați să trăim în mizerie și sărăcie în timp ce alții sunt tratați regește în afara țării…Când se vor termina toate astea??? Poate îmi dați și mie un răspuns…

