Hey cum puteți voi să scăpați de răceală în acest sezon în care aceasta este regină. Eu una am încercat tot felul de leacuri, ba m-am îndopat cu pastile, ba am mai apelat și la leacurile băbești și tot așa… vai doamne cât mai durează toată această nefericire a nasului înfundat, a tusei de neoprit și a strănutului ce-ți gâdilă parcă urechile. Cred că am întrebat pe toată lumea ce este de făcut?

Am înghețat! Când am plecat de acasă către muncă nu era așa frig, de fapt afară totul părea magic. Fulgii mari de nea și deși te ducea cu gândul în lumea viselor fără a știi deja că ești plecat de foarte mult timp din lumea reală. Totul părea desprins dintr-un frumos basm spus într-o seară friguroasă de bunica ce se încălzea la gura sobei. Vremea de azi chiar că mi-a adus aminte de toate acele momente de bucurie ce îmi umpleau inima în fiecare iarnă. Parcă știa bunica ce știa de ne spunea atâtea basme incredibile.

Deși ar trebui să ne bucurăm de vacanța așa cum face mai toată lumea, eu împreună cu verișoara mea ne-am făcut tot felul de proiecte și de planuri, care mai de care mai ciudate din care să putem să ne croim propriul nostru drum în afaceri. Mai exact vrem să facem ceva încă nu am stabilit sigur ce vom face, dar vrem ceva din care să ne putem permite anumite lucuri și care să ne facă să evoluăm și să ne placă să muncim cu spor.

Astăzi am rămas înmărmurită în fața ferestrei din dormitorul meu și nu puteam să mă deslipesc de aceasta. Mă uitam lung la fiecare fulg de nea căzut din cer, încercam să-l analizez și încercam în mintea mea să-i dau tot felul de forme care mai de care mai complexe, dar frumoase în același timp.Mi-a fost teamă… mi-a fost teamă să deschid ferestra să întind mâna și să strâng în palma mea un mic fulg ce se plimba prin fața mea. Nu am vrut să îl distrug, să-i răpesc din strălucire ca mai apoi căldura mâinii mele să-l ucidă lent și sigur.