Săptămâna trecută iubitul meu nu a fost cu mine la munca, ci a fost plecat la un spectacol de muzică cu pitici. De acolo a venit foarte, foarte încântat de nu își găsea cuvintele să vorbească despre acel mic eveniment. Până să ajungem acasă am mers puțin pri parc să ne plimbăm, mai ales că vremea de afară a fost destul de călduroasă și frumoasă. L-am simțit eu că nu prea avea stare și că ar vrea să mergem acasa, asa ca i-am propus sa nu mai pierdem vremea prin parc si sa gasim ceva de facut prin casa.
[Citeşte mai departe…]Un micuț fragment din copilărie
De plictiseală am început să caut tot felul de filmulețe care să-mi aducă zâmbetul pe buze. Și exact în momentul în care am spus că este timpul să mă opresc atunci am găsit ceva, nu este foarte foarte nostim, dar eu m-am amuzat de acest pasaj al clipului respectiv. Plecând de la acest video mi-am amintit de tâmpeniile pe care le făceam în copilăria mea. Exact ca în acest video mă furișam și eu în casă și tot asta se întâmpla și pe atunci.
[Citeşte mai departe…]Nimic special
Am tot căutat prin vise diferite lucruri și trucuri care să-mi aducă satisfacții, bucurii și plăceri, dar niciodată nu am găsit ceea ce mi-am dorit, niciodată n-am ajuns la acea bucurie interioară care să mă facă să zâmbesc din nimic. Multă lume mi-ar spune că aș putea zâmbii fără să mai aștept motive sau o anumită motivație, eu zic că cel mai bine ar fi ca zâmbetul să apară natural, nu forțat ca de cele mai multe ori.
[Citeşte mai departe…]Buze aspre…
Zilele astea m-am întâlnit cu una din prietenele mele bune, Alina. Cred că nu ne-am mai văzut de foarte mult timp și aveam și noi nevoie de ceva spațiu și timp pentru noi, amândouă. Deși am așteptat-o ceva timp până aceasta a ajuns în oraș nu m-am supărat, ba din contră mi-a plăcut să o aștept și s-o întâmpin în centrul orașului. În timp ce o așteptam în oraș ploaia încet, încet și-a făcut apariția cu perdeaua ei de stropi. Mi se făcuse atât de frig și în același timp și sete. De obicei nu am astfel de probleme doar că de ceva zile am senzația că răceala vrea să mă cuprindă în brațele ei. Cum vă spuneam și mai devreme îmi era foarte sete și nu știam ce să fac – să o aștept în continuare pe Alina sau să plec și să ajung într-un magazin să-mi cumpăr ceva de băut? Aș fi vrut să plec numai că magazinul de care aminteam mai devreme era la o distanță mult prea mare de mine și aș fi riscat să plec exact în acel moment când Alina ar fi ajuns în locul stabilit cu câteva ore în urmă. Mi-am spus că trebuie să rezist, să uit de această senzație a mea și să încerc să mă adaptez acestor noi cerințe ale organismului meu.
[Citeşte mai departe…]Îmbrățișări
Pentru că ne apropiem din ce în ce mai mult de Ziua Îndrăgostiților m-am gândit că poate a venit timpul să îi fac și eu un mic cadou iubitului meu. Noi nu suntem un cuplu ca toate celelalte, deoarece nu prea obișnuim să facem cadouri, nici eu lui și nici el mie.
Și nu este vorba că nu ne permitem sau că nu avem idei, doar că noi suntem un altfel de tip de cuplu. De obicei ne mulțumim cu lucrurile simple și apreciem mult mai mult îmbrățișările drept daruri și nu produse sau obiecte. Cele mai frumoase cadouri sunt acelea când ne oferim zâmbete, în loc de priviri triste și cu lacrimi în ochi.
[Citeşte mai departe…]