Zilele trecute am fost în oraș pentru a mă întâlni cu mama. Ea a venit cu treabă prin oraș, iar eu am binevoit să o car după mine mai prin tot orașul. De fapt eu copil tâmpit îmi căutam un material subțirel din care să îmi fac o cămășută. Nu am vrut să-i spun mamei de la început și așa am plimbat-o de la un magazin la altul, până aceasta s-a cam supărat puțin și m-a obligat practic să îi spun ce căutam. Când i-am spus ce căutam nu i-a luat mult timp să mă ducă exact la locul potrivit. Mi-am cumpărat materialul, dar nu am vrut să i-l dau acasă. I-am spus că vreau să cumpăr mai întâi ață de aceeași culoare și apoi o să-i trimit pachetul acasă.

[Citeşte mai departe…]

Astăzi am petrecut clipe minunate alături de nepoțelul meu. Stiam din prima zi, în care l-am văzut, că el, ca David al meu va fi cel mai rasfațat dintre noi. Cu cât timpul trece îmi dau seama că o să devină un copil extraordinar. Înainte, când era mai micuț avea părul lunguț ce se transforma în cârcei, cârcei, iar culoarea lui blonduță mai c-atrage orice mândruță. Mai toată lumea îl întreabă: – David, da ce ești tu, fetiță sau băiețel? El se uita mirat la toată lumea și nu scotea decât anumite sunete și litere. Nici nu-mi vine să cred că au trecut atât de repede anii. Parcă acum trei ani, abia îi vedeam oentru prima oara fața, iar acum am ajuns să mă bucur de toată energia lui. Asta am încercat să fac și astăzi. Am încercat să ma bucur de energia acestui micuț, pentru a putea sau mai bine spus energia lui m-a ajutat să uit de problemele mele.

[Citeşte mai departe…]

Peste câteva zile va fi ziua mea de naștere. Încă nu m-am gândit la nici un fel de cadou, deși lumea a cam început să mă întrebe ce îmi doresc de această zi. Nu cred însă că ar fi bine să fac o listă cu tot ceea ce îmi doresc, deoarece nu mi-ar ajunge toată hârtia, pe care o dețin în casă. Hei, de data asta chiar glumesc. Nu îmi fac o listă deoarece nu sunt de accord ca eu să profit de apropiați și să-i pun să cheltuiască pentru mine.

[Citeşte mai departe…]

Era imposibil să stau eu liniștită ieri după ce am venit de la ţară. Oricum nici vremea nu prea a fost de partea mea. Când am coborât din maxi taxi am simţit o briză rece, de fapt afară ploua cu găleata. Norocul meu cel mare a fost că mă aștepta iubitul meu altfel sigur o răceală puternică mă aștepta.

[Citeşte mai departe…]

Sunt tot acasă și tot în fața calculatorului chinuindu-mă să scriu un articol. Nu am chef de nimic, nici să ramân în casă, dar nici să ies afară. Nici eu nu mă mai înțeleg, drept dovadă că ochii mei oboziți abia mai observă greșelile din text. Ce mai contează sunt în același loc unde îmi este și bine și rău. Încerc să mă ridic și să mă îndrept către bucătărie, poate că dacă aș avea forța necesară să-mi fac o cană cu ceai, poate că mi-ar fi puțin mai bine. Dar nu.

[Citeşte mai departe…]