Mâine este o zi plină de fericire, cel puțin pentru mine. Spun asta deoarece prietena mea cea mai bună, Alina, vine să mă viziteze. Am atâtea lucruri să-i povestesc încât nu știu pe care să i-l spun primul. Mi-ar face plăcere să ne petrecem mâine toată ziua împreună. Să gătim așa cum găteam și altă dată, dar mai ales să vorbim despre tot ce ne supără și ne doare.
Nu am soră. Nu am avut niciodată pentru că Dumnezeu nu mi-a dat această șansă. În schimb pot spune că mi-a oferit ceva și mai de preţ. Mi-a oferit oportunitatea să o întâlnesc pe Alina. Acum pot spune fericită că am mai mult decât o soră. De fapt este unică. Îmi este soră, prietenă, confidentă și lista poate continua. Îmi pare rău că nu mai avem timp ca înainte pentru a ne întâlnii, dar poate că acest lucru face din relaţia noastră o relaţie perfectă.
Abia aștept să o văd și să ne povestim ca altă dată. Sunt sigură că și ea simte la fel… De aceea de fiecare dată când mă gândesc la ea mă simt foarte bine. Aș putea spune că am început să zâmbesc deja în colțul gurii. Îmi amintesc cu plăcere de fiecare moment pe care l-am petrecut împreună. Îmi amintesc de zilele triste în care ne întâlneam dimineața la cafea… Câte momente frumoase în viața noastră!
Și când mă gândesc că acesta este doar începutul unei prietenii frumoase îmi vine să sar în sus de bucurie… Nu am mai simțit de ceva timp atâta bucurie în suflet. Am motive să zâmbesc, iar dacă nu am o să-mi găsesc eu motive care să mă facă să zâmbesc. Trebuie să găsesc eu ceva care să mă anime și să mă facă să mă bucur. Așa am fost întotdeauna și așa am să rămân indiferent cât de multe clipe grele mă vor aștepta. Dar până la clipele grele îmi doresc să vină mai repede ziua de mâine…
Adaugă un comentariu