Chiar dacă astăzi a fost o zi friguroasă și înnorată am avut cea mai plăcută zi… L-am avut în vizită pe fratele meu și mi-a făcut mare plăcere să stau câteva momente numai eu cu el. Totul a fost perfect sau aproape perfect, căci a trebuit să plece mult mai devreme decât noi ne-am fi propus. Oricum îmi lipsea enorm fratele meu și am fost foarte fericită să-l aud de dimineață când m-a sunat, că o să vină în vizită pe la mine. De obicei nu prea avem timp de stat împreună, nici măcar să mai povestim una alta, dar acum chiar simțeam nevoia să vorbesc cu el.
Iar dacă sâmbătă sau duminică voi fi liberă mi-aș dori să ajung acasă și să-mi împart timpul cu el. Încă de pe vremea copilăriei aveam obiceiul să stăm mult timp împreună, să ne jucăm împreună, să facem lucruri împreună spre disperarea celorlalți copii, care nu puteau să ne despartă. Însă cu timpul toate lucrurile s-au schimbat, inclusiv partea asta de a sta împreună cât mai mult timp a avut de suferit. Și odată cu plecarea mea la facultate, timpul nostru s-a transformat în timpul meu. Cam așa a fost despărțirea mea de fratele meu… ș chiar dacă suntem departe unul de celălalt tot nu rezistăm prea mult timp să nu ne vedem.
Problema asta cu statul departe unul de celălalt o putem rezolva într-un singur fel și anume să ne vedem și să ne întâlnim ori de câte ori ne dorim asta. Zis și făcut, când nu pot eu să ajung acasă la țară ajunge el în oraș, iar când nu poate să ajungă el în oraș ajung eu la țară. Cam așa stau lucrurile la noi și da cam așa s-a întâmplat și astăzi… Îmi iubesc fratele!!!
Adaugă un comentariu