M-am săturat să mă cerți mereu pentru că ție nu îți convine câte ceva. M-am săturat de reproșuri și de țipetele tale. Amândoi avem nevoie de o pauză astfel încât să ne punem gândurile în ordine.
O să fie greu și pentru mine și pentru tine, dar avem nevoie să ne restabilim prioritățile și mai ales să știm în adevăratul sens al cuvântului ce ne dorim. Nu mai rezist în starea asta de stres. Mă simt ca o băbuță care abia mai poate urca treptele.
Cearta nostră din fiecare zi ne-a făcut mult rău indiferent de motivele pe care le-am avut… Am greșit poate mult mai mult decât tine, dar nu vreau să ne mai chinuim așa. În plus de asta nu mai vreau să-ți îngreunez situația cu problemele mele. A venit timpul să nu mă mai scund după tine și să fiu responsabilă pentru faptele mele, pentru familia mea.
Nu e vina ta că tata e bolnav, cum nu e nici a mea, dar e de datoria mea să fiu alături de el, chiar dacă ție nu îți convine asta. Indiferent de ce se va întâmpla între noi nu îmi pot părăsii din nou familia. Cu atât mai mult acum când au nevoie de mine. Nu îi mai pot lăsa pe ceilalți să se ocupe de treburi în locul meu. Nu e drept pentru ei, pentru mine și nici pentru tine.
Nu merităm să mai suferim. Chiar dacă suntem prezenți fizic unul lângă celălalt , noi de fapt suntem absenți, iar asta nu e bine nici pentru tine, nici pentru mine. E dureros, dar durerea va trece cândva și îți vei găsi fericirea.
Adaugă un comentariu