M-am pierdut de atâtea ori pe cărări pe care n-am știut să le denumesc, dar am simțit că ești lângă mine.
Te simt… te simt în vene, te simt în inimă
Te simt în fiecare lucru pe care îl ating, te simt în fiecare bătaie de vânt, te simt în fiecare respirație de-a mea, te simt în fiecare scânteie din ochi, te simt în bătăile inimii și în ritmul pulsului, pur și simplu… te simt.
Mi-a luat atât de mult timp să te recunosc, încât uneori am uitat de mine, am uitat de iubire. Ești tot ce îmi doresc, ești universul meu, totul meu în care mă pierd.
Cu pași grăbiți te aștept pe marginile simțurilor învăluite în șoapte și iubire, iar cu fiecare broboană de sudoare mi te imaginez în viața mea de zi cu zi. Și te aduc acasă cu un foc ce mistuie și un dor nesfârșit.
Dacă nici asta nu-i iubire???!!!…
… atunci nu mai înțeleg ce e. Te-am așteptat în pragul ușii ani de-a rândul fără să mă abat de la ritual, fără să-mi plâng durerea, doar așteptând cu încredere și speranță că mâine vei fi aici.
Și mâine vei fi aici
Mâine te va aduce aproape, ca să te pot îmbrățișa, să-mi pot odihni capul pe pieptul tău ascultându-ți dansul inimii, fără doar să mi te imaginez, ci dimpotrivă să te simt, să te absorb într-o clipită. Iar o simplă bătaie de aripă să-mi amintească faptul că ești mereu aici.
Aici… în spirit, în universul meu
Ești prezent aici în adâncul inimii mele, în respirația plăpândă, în boarea dimineților târzii. Ți-am șoptit de atâtea ori iubirea ce ți-o port, încât uneori te simt lângă mine și te găsesc pretutindeni.
Dincolo de timp, dincolo de spațiu, iubirea noastră-I infinită, cu promisiuni arzânde, veșnice ce întrupează fiecare gest al nostru, fiecare dans al inimilor noastre… și te aștept!!!!!
Te aștept…
Te aștept mereu, iar tu ești motivul pentru care merg mai departe și nu mă opresc. Tu ești al meu și te aștept mereu…
Adaugă un comentariu