Când am ajuns acasă și mi-am văzut trandafirii mei în ce stare erau mi-am zis că trebuie să fac ceva și pentru ei. Ce-i drept îi iubesc atât de mult încât nu mă îndur să iau câteva flori pentru a-mi înfrumuseța casa.

Din punctul meu de vedere florile sunt frumoase acolo unde sunt ele nu în cine știe ce vaze, de aceea nu prea o las nici pe mama să-mi rupă trandafirii din grădină. Și cum în weekend nu m-am simțit în stare să fac altceva și nici nu s-a legat vreo boabă de-un cuvânt pe foaie m-am băgat să aranjez puțin trandafirii.

[Citeşte mai departe…]

Am senzaţia că lumea mea s-a năruit mult mai devreme ca eu să reușesc să trăiesc. Știu că până acum am mers în câteva direcţii doar pentru că eu le credeam necesare pentru mine. Dar uite că în graba mea de a face cât mai multe lucruri am uitat de mine și de nvoile mele. Iar asta mai cu seamă a dus la o lipsa de încredere in sine. Nu! Nu spun vorbe mari doar că uneori mintea mea se joacă, îmi face fel și fel de feste și într-un final mă seduce și mă lasă singură.

[Citeşte mai departe…]

În cele ce urmează vreau să vorbesc despre mâncarea tip fast-food, sau mai bine spus, despre copiii și tinerii care consuma cu o frecvență destul de mare astfel de produse. Aproape în fiecare seară restaurantele și micile puncte de vânzare sunt pline de clienți ,,înfometați, marea majoritate fiind copii însoțiți sau nu de părinți. Ultimele studii efectuate la nivel european situează țara noastră pe primul loc la numărul de copii și tineri care suferă de obezitate, boli metabolice sau afecțiuni cardiovasculare.

[Citeşte mai departe…]

În ultimii doi ani am observat ca anumite semne sunt alaturi de mine și într-un fel sau altul mă simt protejată de ele. Știu că pentru mulți dintre voi aceste aspecte nu sunt mai mult decât niște tâmpenii ce nu merită prea multă atenție. Însă pe mine respectivul semn m-a apărat în diferite situații și m-a făcut să mă liniștesc. Poate că se întâmplă asta pentru că semnul ăsta e legat de o parte importantă din mine.

[Citeşte mai departe…]

Deși m-am mutat de aproape o lună de zile de acasă, încă simt că nu m-am acomodat, că nu aparțin locului și mai rău decât atât nici măcar nu înțeleg ce se întâmplă cu mine. E adevărat că poate a fost o schimbare mult prea bruscă și asta m-a făcut să am, poate, aceste reacții, dar totuși este ciudat pentru că în atât de multe zile nu m-am putut obișnui. Și culmea asta nu mi s-a întâmplat niciodată până acum, nici măcar atunci când am vizitat diverse locuri și eram mult mai departe de casă.

[Citeşte mai departe…]