De Paște nu am făcut nimic special, ci doar ceea ce îmi place cel mai mult: să călătoresc și să fac poze, doar asta am făcut și m-am simțit extraordinar de bine. Nu știu dacă pentru alții a călătorii însemnă stres sau o altă muncă de făcut, dar pentru mine chestia asta este foarte relaxantă. Fără prea multe vorbe am învățat să mă bucur de ceea ce am și dacă vreau mai mult să muncesc și să-mi fac rost de tot ceea ce îmi trebuie, așa a început și pasiunea mea pentru poze.
Toate au plecat de la sentimentul de frumos și nu a mai durat prea mult timp până mi-am dat seama că pot face ceva din pasiune și cu pasiune. Cum orice pasiune în ziua de azi costă am început să-mi strâng bănuții necesari, însă am întâmpinat și alte probleme financiare, mai bine spus nevoi, problemele tatei de sănătate, fratele meu nu reușea să-și găsească ceva de lucru, trebuia să-i ajut, iar salariul de la televiziune erau insuficienți așa că am început să-mi vând articolele, chiar dacă a trebuit să încalc o promisiune unei persoane dragi, cum că niciodată voi scrie pe bani, dar a trebuit să o fac.
Pe de altă parte mi-am dat seama că pot face mult mai multe lucruri, dacă încep să scriu, practic așa a și început călătoria mea în a scrie în fiecare zi articole și până la urmă toată această nebunie s-a transformat într-o adevărată plăcere, dar să revin la pasiunea mea pentru poze. În ziua în care mi-am achiziționat aparatul foto am început să caut tutoriale și articole care să mă ajute să-mi dezvolt pasiunea și tehnica de a face poze, de fapt asta fac și acum, deoarece în fiecare zi descopăr lucruri noi.
Nu-mi place să spun despre mine că sunt fotograf, nici măcar în glumă. Cine vrea îmi poate admira munca și cam atât. Și cum spuneam de Paște am fost în vizită la niște prieteni apropiați. Nu am mers prea departe de casă, ci până la Mizil, dar acolo am descoperit peisaje interesante. Nici prin cap nu-mi trecea că pot fi atâtea locuri frumoase chiar și la Mizil, recunosc a fost un pic șocată.
După ce am văzut viile de la Tohani m-am pus pe treabă, adică să fac poze, căci practic de aceea au dorit prietenii mei să mergem la deal. Cum pe vremea aceea nu îmi prea făcea plăcere să apar în poze, Maria și Andrei s-au hotărât să-mi facă poze pe ascuns cu telefonul în timp ce eu le făceam poze lor sau celorlalți. Târziu am observat ce făceau ei de fapt, dar nu am mai avut încotro și i-am lăsat să-și facă de cap. Acum când am regăsit pozele în telefon mă amuz copios pe seama lor și am să vă las și vouă câteva, poate așa vă mai înseninez și eu puțin ziua.
Adaugă un comentariu