Evoluția lui Bursucel

Că îmi plac animalele nu mai este nici un secret. Ba mai mult decât atât mă atrag pisicile și câinii. Și poate că de aceea mama s-a gândit să-mi facă o surpriză plăcută în această vară. De fapt, mama a fost cea care a insistat să-l oprim pe Bursucel la noi acasă.

Și cum mie mi-a plăcut de micuțil cățelus încă din primul moment când l-am văzut i-am pus numele de Bursuc. Mi se părea că micuțul cocoloș era rotund ca un butufei-rotofei din poveștile bunicii. Și de aici mi-a venit și mie să îi pun numele de Bursuc, apoi bineînțeles că toată lumea și-a ales derivatele și diminutivele pentru numele lui, și am ajuns să-i spunem Bursucel.

Însă mă apucă râsul când îmi amintesc momentele din vară, când mama se chinuia să-l spele. Sau mai bine spus încerca să-l țină treaz cât timp îi făcea baie. Bursucelul nostru are obiceiul să adoarmă în timp ce îi faci baie… îi place atât de mult la baie încât uneori încât uneori nici măcar nu vrea să părăsească locul unde știe că îi facem baie.

Mă gândeam că acest lucru se întâmplă pentru că era foarte cald afară, fiind vară, iar blana lui era mult prea mare pentru acest anotimp. În plus, Bursucel este un câine adus de la o stână de oi, unchiul nostru l-a adus la noi, iar blana și ținuta lui sunt diferite de alți câini, pe care i-am întâlnit până acum.

Mă gândeam ieri, când i-am dat drumul prin curte să alerge, că în numai câteva luni Bursucel a crescut destul de mare. Ba mai mult decât atât s-a lungit atât de mult… s-a lungit și s-a lățit… cu alte cuvinte a devenit o minune de cățel. Pozele pe care le-am surprins cu el mă fac să zâmbesc și să mă simt bine. Îmi place atât de mult să-mi petrec timpul cu el.

Spre exemplu, ieri m-am jucat cu el o oră întreagă și m-am relaxat complet.Și pentru că Bursucel s-a simțit și el bine a început  să se gudure și în cele din urmă a ajuns să mă pupe și să mă lingă pe gât. Iar pentru asta mama a țipat la el și l-a certat, iar săracul câine nu știa unde să se mai bage ca să se ascundă de mama. Până la urmă s-a ascuns după picioarele mele și se gudura.

De fapt, micuțul simte că-l iubesc  și că nu pot să-i fac rău. Dacă stau bine și mă gândesc nu cred că am țipat la el vreodată, iar de lovit nici nu poate fi vorba, căci mie nu îmi plac acele persoane ce lovesc animalele sau copiii. În schimb îmi place să mă joc cu ei și să am grijă de ei.

Până nu de mult timp  am avut o perioadă când colectam câinii de pe stradă și îi aduceam acasă. Dar și cu asta până la urmă e cu totul și cu totul altă poveste, pe care o voi spune într-un nou articol. Însă până atunci vă las sa-l admirați pe Bursucel.