M-am trezit zilele astea de vorba cu o rudă mai îndepărtată și aproape că mi se uscase gura de atâtea explicații. Știu că sunt câteva persoane interesate de aspectele cel privesc pe cel pe care îl doresc în viața mea. Ei bine, domnișoara în cauză uită că va afla detalii numai dacă eu îmi doresc să le spun, dar din motive bine cunoscute de mine nu vreau să spun nimic despre personalitatea lui.
Și în plus de asta nu e prea ok să vorbesc despre el în lipsa lui. De fapt problema este alta, toată lumea ar vrea să știe cum naibii rezistăm împotriva distanței. Cum de nu ne-am certat până acum și cum de nici unul din noi nu îl înșeală pe celălalt.
Cum rezistă o relație la distanță?
Înainte să-mi săriți toți în cap și să-mi spuneți că nu e așa mai bine v-ați aminti că vorbesc doar despre relația mea și cam atât. Și da într-un fel aveți dreptate – la început nu a rezistat și asta pentru că nu am fost suficient de matura și nu am acordat încrederea necesară.
Și chiar mai mult decât atât am fost „certați” o perioadă. Apoi mi-am dat seama că nu puteam să rezist fără să mă gândesc la fel, ceea ce s-a întâmplat și din partea lui.
Însă pot spune că zilele alea chiar au fost foarte dureroase și sincer nu aș mai vrea să mai trec prin asta. Nici măcar nu îmi trece prin minte să îl pierd, ba mai mult decât atât am învățat o lecție esențială într-o relație de iubire.
- nu pui la îndoială pe cel care-l iubești;
- nu îi răspunzi cu mânie atunci când a greșit și când are nevoie de tine;
- nu îl înjosești;
- și-l tratezi cu respect;
În plus ar trebui să iei în calcul și faptul că încrederea și respectul sunt elemente de bază într-o relație. Bun, bun, dar vine întrebarea – „știi tu ce face el acolo cât timp e plecat?, dacă se întâlnește cu cineva?” – nu mi-e teamă de asta. Și de la el am învățat să nu mă tem, căci am încredere în el și știu că dacă mă iubește și îmi întoarce înapoi iubirea pe care eu i-o ofer nu o să facă nimic din ceea ce m-ar deranja sau m-ar răni.
Chiar dacă n-am petrecut timp împreună așa cum petrec alții știu relația noastră va avea o bază atât timp cât ne respectăm și avem încredere unul în celălalt. Da o sa-mi spuneți că-s povești, dar nu cred asta. Mai mult cred însă că toată lumea și-ar dori să aibă o persoană căreia să-i pese.
O persoană care să te aștepte la masă când ajungi frânt de la muncă, o persoană cu care să împărtășești secrete, o persoană care să te asculte și când ești la pământ de supărare, dar și când ești în culmea fericirii. Cam asta aștept eu de la cel de lângă mine, nimic în plus, nimic în minus.
P.S.: pentru cei care încă mai cred că mă pot scoate la cafea sau mai știu eu la ce întâlnire mai bine o lasați baltă – nu am să fac nimic din ceea ce sunt sigură că-l deranjează. Și asta nu pentru că mi-a spus el, ci pentru că respect relația noastră, mă respect pe mine și îl respect pe el, iar de aici întelegeți ce vreți.
Adaugă un comentariu