Cu cât mă gândesc mai mult la câte lucruri aș fi putut să fac cu atat înţeleg cât de valoros este timpul meu. Și poate că dacă nu aveam piedicile de zi cu zi mare lucru nu înţelegeam și mă lăsam dusă de val în lucruri care nu aveau rost. Nici nu știu cum aș putea descrie mai bine ceea ce simt – aș putea spune că este un sentiment de eliberare până la urmă…
Însă cu cât înţeleg lucrurile cu atât îmi dau seama ceea ce se putea întâmpla, dar azi nu vreau să vorbesc desprea asta, azi vreau doar să mă bucur. Și da am început să mă bucur de câteva zile înainte de a afla anumite rezultate. Chiar nu mi-a prins rău deloc.
Acum pot spune că m-am bucurat și de momentele petrecute cu Atty (husky-ul siberian al vărului meu) ???. Am și dovada pe care o veţi găsi mai jos cu siguranţă. Sunt fericită am astfel de motive în viaţa mea care-mi redau bucuria.
Nu am cum să nu uit cât de tristă eram zilele trecute și cât de greu mi-a fost în trecut. Poate că dacă aș fi avut mai multă încredere în mine totul ar fi fost altfel, dar cum asta mi-a lipsit o bună perioadă de timp acum mă antrenez în acest sens pentru a face faţă tuturor provocărilor.
Oricum recunosc, David a fost responsabil pentru fericirea mea o bună parte din timp. El, David și Atty au fost cei care m-au făcut să rezist în acele momente când am crezut că totul e pierdut. Și nu, acum nu îmi mai este teamă acum prefer să mă bucur de noul meu început și sper ca de data asta totul să fie perfect…
Îmi doresc asta și știu că așa va fi într-un final. Cu puţină bunăvoinţă, credinţă, înţelegere și respect totul va fi bine. Sau aproape bine – îmi doresc asta și da abia aștept să-mi împart timpul cu el.
Adaugă un comentariu