Zilele trecute am văzut pe internet un scurt clip cum cineva picta un dragon. Și în scurt timp mi-am amintit de dragonul pe care l-a schițat fratele meu anul trecut. M-am gândit la dragonul fratelui meu, deoarece mi-am amintit cât de mult m-am rugat de el să-mi dea mie schița și să o pot picta.
Și oricât de mult m-aș ruga de el știu sigur că nu pot să pun mâna pe schița aia, cu toate că mi-o doresc atât de mult. Poate cu timpul fratele meu va renunța să mai opună rezistență și în sfârșit îmi va da schița lui cu acel dragon minunat. Și pentru că tot am adus vorba de dragon mi-am reamintit de conversația dintre tata și Robert, fratele meu.
El îi spunea tatei că ar trebui să construim un alt gard în fața casei, căci cel pe care îl avem acum este vechi și ar fi mult mai bine dacă ne-am ocupa de lucrurile cu adevărat interesante. Din câte am observat tata nu s-a opus acestei schimbări, dar astăzi în mintea mea s-a mai creat ceva.
Mi-a venit ideea să-l pun pe fratele meu să facă acea schiță cu dragonul pe porțile noastre cele mari. Dacă aș pune acel dragon acolo ar fi ceva. Ar fi acea schimbare pe care mi-am dorit-o mereu. Și ca să-mi iasă această schimbare trebuie două persoane să convingă: pe ai mei părinți.
Și pe mama și pe tata ar trebui să-i conving. Nu știu sigur dacă voi reuși acest lucru până în vara anului viitor când se pregătesc să facă un gard nou… Dar știți cum se spune speranța moare ultima și nu mă las până nu încerc această idee țăcănită pe care o am.
Adaugă un comentariu