Sunt aici… nu mă omorî!

”- Mama, sunt aici nu mă omorî. De ce mă lovești mereu, de ce vrei să mă înneci cu fum? Nu mă simți? Mama ai milă de mine! Acestea erau cuvintele unui copil ce urma să vină pe lume din pântecele unei femei prostituate, Claudia. Claudia nu își dorea copilul, de altfel nici măcar nu știa că în burtica ei mai era o viață. Cum ea își câștiga existența din practicarea prostituției la colț de stradă nu o interesa să devină prea curând mamă. Se trezise într-o dimineață cu dureri îngrozitoare de burtă și astfel a plecat spre medic, unde ulterior a aflat că este mămică. Claudia era hotărâtă nu vroia copilul, își făcuse programare să facă avort, încă mai avea timp s-o facă nu era târziu.

Pe holul cabinetului se aflau câteva mămici nu pentru avort, ci pentru ecografii, vroiau să-și vadă pruncii.

Claudia se apropie de ușa cabinetului și se așează lângă o tânără viitoare mămică. O măsură din cap până în picioare și o întrebă: – Și tu ai venit să scapi de el? Femeia se întunecă la față, o privi și îi șopti blând: Este toată averea mea cum să scap de el? Mai trecură câteva clipe și îi veniră rândul femeii să intre. Intră fericită în cabinet vroia să știe starea copilului ei, dar ieși de acolo foarte tristă și cu lacrimi pe ambii obraj.

Claudia tresări pentru o clipă, nu știa ce s-a întâmplat înăuntru și era curioasă să afle de ce plânge femeia, care cu ceva timp în urmă era cea mai fericită. O atinge ușor pe umăr și-i șoptește la ureche: ce s-a întâmplat?. Femeia, cu fața îndurerată se opri în loc și spuse doar cât să o audă Claudia: l-am pierdut! Nu văzuse niciodată atâta durere pe fața nimănui, o urmă până la intrare și o strânse de mână. Femeia se întoarse către ea, îi aruncă o privire și murmură printre suspine: nu îl omorî lasă-l să trăiască. Claudia speriată o întrebă înfricoșată: cine ești, cum te numești? Se auziră câțiva pași în depărtare și-un murmur: Meera.”