Am avut o sâmbătă nu prea plăcută… a fost urât afară, ploaie, nori și tot tacâmul, iar eu care tânjesc după soare și căldură nu prea am avut o dispoziție prea bună și încerc să mă calmez să nu mă apuce iar depresia cea de toate zilele. Oamenii nu sunt de acord cu mine când le spun că sunt tristă de la vreme, nu că aș fi bolnavă sau mai știu eu ce idei le mai vin lor în minte, dar ei nu mă cred. Ei nu concep acest lucru să ai depresie de la ceva aparent banal. Poate că uneori au dreptate, dar dacă ei se înșeală și toate aceste lucruri sunt adevărate, oare ar exista tratament și pentru o astfel de depresie?
Am căutat printre toate articolele mele pe care le-am citit deja despre depresie, dar parcă n-am găsit nimic care să mă facă să înțeleg anumite aspecte, pe care acum mai mult ca niciodată am nevoie să știu despre ele. Cred că obsesia mea de a mă trata de tot ce nu este în regulă cu mine mă face să mă transform într-o altă persoană și de obicei acest lucru nu prea este benefic. Mulți dintre apropiați mi-au spus că nu ar mai trebui să îmi fac astfel de griji că poate va veni vremea când ar trebui să fiu cu adevărat atentă la ce se întâmplă în jurul meu și că da atunci nu voi fi suficient de capabilă să reacționez, dacă eu mă consum de acum puțin câte puțin.
Nu mai știu pe cine să cred sau ce ar trebui să fac, dar cred că cel mai bun lucru ar fi să-mi iau o mică vacanță de câteva zile și să plec cât mai departe de această rutină care nu-mi face bine…
Adaugă un comentariu