După ce toată lumea a plecat la culcare și era liniște totală m-am așezat pe pat, am închis ochii și parcă am simțit respirația cuiva, dar eram prea obosită să deschid ochii. Până să adorm de tot și să nu mai simt nimic am auzit pași prin cameră, mă gândeam că poate visez, dar simățeam respirația mult mai aproape, apoi simt cum acea siluetă mă mângâie pe frunte, ca mai apoi să mă sărute în colțul gurii, acolo unde aveam și rana. Mi-a plăcut atât de mult acel sărut, îmi doream să continue și să nu se oprească din sărutări, dar nu a fost așa… S-a oprit și l-am simțit cum se îndepărta de mine. M-am trezit, m-am ridicat din pat încercând să prind silueta din urmă. M-am apropiat de ea și am atins acel trup cu mâna dreaptă pe umăr. El s-a oprit, dar nu s-a întors cu fața către mine. Atunci am reușit să-l întreb:
– Cine ești? De ce ești mereu în preajma mea și mă ajuți? Te rog spune-mi cine ești pentru că sunt sigură că nu ești Alex, te rog…
Silueta nu răspunde, doar își pune mâna lui puternică peste mâna mea, mână ce rămăsese parcă lipită de umărul lui.”
– Mami, mami, de ce te-ai oprit? Continuă vreau să-mi povestești…
– Tina ai răbdare uite la ce coadă trebuie să stăm acum, iar avionul tatălui tău trebuie să aterizeze.
– Mama dacă tot este coada asta mare nu poți să-mi termini povestea?
– Ba da Tina unde am rămas?
– La silueta care nu vorbea…
– A da…
„Au trecut câteva clipe și atunci silueta se îndepărtă de mâna mea și în același timp de camera unde trebuia să dorm liniștită. M-am grăbit să ajung în pat pentru că eram foarte obosită, astfel încât după ce am simțit perna moale am adormit instant, fără să mai aud ce s-a întâmplat în spatele ușilor… După ce silueta ieși din camera mea se întâlni pe hol cu Alex, care părea supărat și nervos pe acea persoană care iertrase să vadă ce fac.
– De ce îmi strici mereu fericirea? întreabă Alex furios.
– Nu îți stric nimic… e adevărat îmi place de ea și nu o voi lăsa așa ușor să plece…
– De ce? De ce nu te mulțumești cu Mery?
– Mery nu a fost, nu este și nici nu va fi iubita mea vreodată… este doar o prietenă și atât pentru mine. Ai face bine să mergi la somn acum… ea deja doarme și ridicând mâna arătă cu un deget către ușa de unde tocmai ieșise.
A doua zi toată lumea era fericită, numai eu mă gândeam la silueta, care în ultimul timp nu mă lăsa în pace, de fapt mi-aș fi dorit eu să nu mă lase în pace, dar nu era chiar așa. După câteva luni, înainte să terminăm anul de studii și totodată să ne luăm rămas bun de la liceu, Mery a avut frumoasa idee să mergem să călătorim prin munți împreună cu tot grupul nostru de prieteni. Este adevărat că în acel moment sau acele momente aveam o relație de prietenie cu Alex (mai mult de gura lui Mery), care nu mai înceta să mă viziteze în fiecare zi acasă.
La un moment dat ma cam plictisisem de el, pentru că nu mă atrăgea în nici un fel, iar gândul meu tot la acea siluetă din noapte era… chiar dacă nu mă mai vizitase de ceva timp. Cum Mery avea chef de munte, nimeni din grupul nostru nu vroia să fie împotriva ei, mai ales pentru că ea ne-a promis că-l va aduce pe iubitul ei secret, cu care ne înnebunise în ultimul timp. În sfârșit vom afla cine este fericitul iubit al lui Mery.
Am ajuns cu toții la locul stabilit, la o cabană frumoasă din vârful munților. Ne-am așezat toți bagajele și ne-am strâns în camera de oaspeți de la parterul cabanei, cu toții eram nerăbdători să-l vedem pe domnul vedetă. Când Mery apăru cu acesta, Alex sări dintr-o dată în picioare și spuse pe un ton puțin nervos:
– Adrian, tu aici?
Noi, toți ceilalți am rămas muți de uimire pentru că nu știam cum de cei doi se cunosc sau cel puțin așa părea. După câteva priviri nu tocmai plăcute între cei doi, Mery se duse în bucătărie parcă să aducă ceva, nu după mult timp plecă și Alex, dar nu l-am luat în semă pentru că eram atentă la noul venit care mă tot într-un fel cât se poate de ciudat. Între timp în bucătărie se petrecu altceva.
– De ce l-ai adus aici Mery? Ti-am spus să nu îl aduci…
– Dar vreau să stau cu el cât mai mult timp.
– Ți-am zis să nu îl aduci în prezența ei, dacă nu știai el este foarte îndrăgostit de Alice și nu are nici cel mai mic sentiment pentru tine.
– Offf, mai taci!
Cei doi s-au întors în aceeași încăpere, iar liniștea persista de parcă nimic din toate cele de mai devreme nu s-ar fi petrecut. Ca să terminăm cu acea tăcere absurdă am îndrăznit să întreb:
– Voi doi vă cunoașteți?
Iar străinulrăspunse scurt și apăsat.
– Alex este fratele meu mai mic.
După această mică scenă Mery intervine și spune foarte serioasă:
– Acum că tot ați aflat cine este iubitul meu ar cam trebui să mâncăm ceva, sincer îmi este cam foame, iar stomacul meu nu mai rezistă.
– Offf, ce probleme existențiale ai și tu, răspunse unul dintre amicii noștri.
Adaugă un comentariu