De câteva zile am început să lucrez la darurile pentru sărbători, în special pentru Crăciun. Iar dacă prin minte vă trece întrebarea – de ce m-am apucat atât de devreme să fac toate aceste lucrușoare – ei bine nu-i chiar atât de greu de răspuns. În mare parte aș putea spune că majoritatea darurilor, dacă nu chiar toate, se vor realiza manual. Și de aceea timpul este o constantă foarte importantă în activitățile mele.
Pe de altă parte trebuie să fiu sinceră, în primul rând cu mine și să conștientizez faptul că nu mă ocup doar de aceste daruri pentru sărbători, ci mai am și alte lucruri de realizat care țin de muncă, de casă, dar în mod special de grădină și de florile care trebuie să le adăpostesc de ger. Cu toate că nu sunt singură în realizarea tuturor acestor activități, trebuie să admit și faptul că eu stau pe acasă ceva mai mult timp decât soțul meu sau ceilalți membrii ai familiei mele.
Și de aici puteți să vă închipuiți cam câte lucruri sunt de făcut, chiar dacă iarna doar ne bate la ușă și ne sperie cu vremea ei. De fapt nu îmi pare rău că vine iarna, ba dimpotrivă abia o aștept numai că până la venirea ei mai sunt multe lucruri de aranjat și de pus la punct. Ca să nu mai vorbim și de plantația de muri din grădina soțului meu, de zmeură, de trandafiri și de toate celelalte activități de care vreau să mă ocup având aproape și sprijinul lui.
Până la urmă n-am de ce să mă plâng chiar dacă știu că sunt multe de realizat, iar timpul ne și presează puțin câte puțin. De aceea mi-am zis că este momentul să-mi pun în ordine gândurileși să mă apuc de treabă. Trebuie să recunosc, în mare parte, că totul programat din timp nu mai pare greu de realizat și nici nu mai simt acea presiune a timpului.
Cu alte cuvinte mi-am căutat materialele necesare, am stabilit care sunt darurile pentru Crăciun și într-un final m-am apucat de treabă. Puțin câte puțin, și rând pe rând, știu că voi termina toate acele produse la momentul potrivit și de aceea până acum nu mi-am făcut niciun fel de grijă și nici nu am să-mi fac.
P.S. Articolul l-am scris cu ceva timp în urmă, dar din nefericire pentru mine până acum nu mi-am făcut timp să-l public. Mă bucur totuși că l-am publicat tocmai acum.
Adaugă un comentariu