Chiar dacă îmi plac pisicile asta nu înseamnă că uneori nu mă chinuie procesul lor de îngrijire. Cu siguranță cea mai mare provocare o reprezintă în acest moment grija pentru un motan micuț de doar câteva luni.
Și nu spun doar că trebuie bine hrănit, ci trebuie să-l tratez de gripă. Nu știu cum a făcut sau ce a făcut, dar dintre cei mai frumoși pui de pisică a ajuns să fie cel mai mic și prichijit.
Și asta pentru că Albăstrel a fost foarte răcit și a avut parte de o infecție cumplită în corp. Nici nu vă puteți imgina în ce stil strănută și tușește. Partea proastă însă este aceea că am fost nevoită să îl bag pe antibiotic.
De fapt țin să recunosc am riscat destul de mult, având în vedere că motanul meu este unul destul de mic. Și bineînțeles că mă refer la vârsta lui. Sper și îmi doresc să-și revină cât mai curând.
Dar pentru un moment nu pot face altceva decât următoarele lucruri:
- să îl hrănesc bine;
- să-l țin la căldură;
- să am grijă de tratamentul lui pentru infecție;
- să-i creez un confort adecvat;
- și bineînțeles să nu simtă lipsa nici de iubire și nici de atenție;
Recunosc faptul că atunci când s-a îmbolnăvit Albăstrel, David a fost foarte supărat și trist. Și de fiecare dată când ne întâlnim sau mă vizitează mă întreabă negreșit cum se simte Albăstrel?!
Și dacă poate să țină ochii deschiși sau îi mai curge nasul. Sincer nu mă așteptam ca David să fie atât de atent cu animăluțele din jurul lui. Cred că în privința asta am avut și eu grijă să-i transmit câte ceva.
În altă ordine de idei sunt fericită că cel mic este conștient de viețuitoarele din jurul lui. Și mai ales că își dorește foarte mult să ajute și să se facă util.
Adaugă un comentariu