Zilele astea mi-am amintit din nou de bunica. Mai exact mi-am amintit de toate costumele ei. Mi-am amintit cât de mult le iubea, cum le îngrijea și mai ales cât de fericită era când avea timp pentru as crea un costum nou. Practic nu făcea nimic altceva decât să mă învețe pe mine și pe verișoara mea cum să descoperim câte ceva din lumea magică a teatrului. De foarte multe ori ea ne spunea că îi place să trăiască viața fiecărui personaj pe care îl juca.
De fapt ne spunea că este fericită că poate trai mai multe vieți decât oricine altcineva și asta pentru că profesia ei o ajuta. Nu am auzit-o niciodata plângându-se de muncă sau de problemele pe care le avea. Pur și simplu era mândra de tot ce reușea să facă, iar asta îi dădea forță să își doreasca mult mai multe și bineînțeles să-și îndeplinească visele. Poate pentru lumea din jurul ei, ea nu era decât o simplă bunicuță, dar pentru noi era totul.
Era acea magie a zilelor de vară pe care nu o puteai găsi oriunde și oricând. Îmi place să-mi amintesc de bunica așa cum era ea, cu bune si cu rele. Dar cel mai mult de atât îmi place să-mi amintesc toate povestile ei. Nu am cum sa le uit si sincer nici nu aș vrea așa ceva, mai degrabă aș uita tot decât să uit doar povestile bunicii. Fiecare poveste avea ceva aparte, ceva care să te ducă într-o altă lume plină de mister și farmec.
Îmi pare rău că încă nu îmi pot aminti fiecare poveste la fel de bine ca acum ceva timp și îmi pare rău că nu mi-a trecut prin minte să le scriu în jurnalul meu. Acum oricât aș încerca să fac asta nu prea mai este posibil. Nu îmi mai amintesc lucruri esențiale și nu vreau să le schimb sensul pe care bunica le-a dat cândva.Îmi place să-mi amintesc de bunica deoarece îmi amintesc cu foarte mult drag de decorurile pe care le găseam la teatru. Îmi placea atât de mult să-mi pierd timpul printre costumele lor, printre lucrurile ce le forma recuzita și mai cu seama eram fascinată de lumea în care bunica trăia. Mi se părea ca și acum o lumea de basm, o lume exact ca în poveștile ei, cu zâne, cadâne și cu prinți. Acolo era o lume perfectă pentru noi, dar și pentru ea.
Adaugă un comentariu