De ceva timp am o stare foarte ciudată, asta chiar dacă în ultima perioadă viața mea a început să capete un sens. Și unul chiar foarte bun.
Însă îmi dau seama că de fiecare dată când mai trece o zi parcă ceva nu este la locul lui. Sau poate că ar trebui să recunosc, că în ultima perioadă, am făcut greșeala să mă uit la anumite programe de știri și nu numai.
Însă cred că am greșit. Am greșit pentru că:
- În ultima perioadă indiferent de postul tv, fiecare se bălăcăre cu fiecare;
- Sunt difuzate în bucle scene cu morții și sacii din plastic din morgile spitalelor;
- Lumea din jurul meu parcă a devenit din ce în ce mai agresivă;
- Declarațiile politicienilor și faptele lor sunt în contradictoriu cu ceea ce ar trebui să ofere cetățenilor acestei țări;
- Ca să nu mai vorbim de proasta gestionare a campaniei de vaccinare, care parcă nu a fost menită să ne deslușească, ci din contră oamenii au fost speriați până la un anumit punct de acest vaccin;
Nu, nu vreau să vorbesc despre vaccin și nici despre cum am văzut eu lucrurile în această pandemie. Căci dacă aș începe să scriu cel mai probabil aș scrie un roman întreg. Cu toate astea rămâne de văzut cum o să ieșim din această pandemie de coronavirus.
Ceea ce pot să vă spun este că nu sunt nici contra vaccinului, nici pro vaccin. De exemplu, în cazul meu s-a întâmplat să merg la un centru de vaccinare din apropiere de două ori la rând și de fiecare dată să mi se spună că nu mai sunt doze disponibile pentru vaccinare în respectivele dăți.
Am zis asta este voi încerca și a treia oară, dacă nici atunci nu mă înțeapă nimeni înseamnă că asta e vreun semn 😛 (glumesc). De fiecare dată când am fost întrebată de vaccin am răspuns același lucru.
Și anume fiecare e liber să aleagă tot ce e mai bun pentru el. Eu am stat, m-am documentat și am ajuns la propriile mele concluzii. Oricum am grija și de cei din jur, pentru că, încă de la declanșarea pandemiei am decis să stau mai mult pe acasă.
Având în vedere că stau la țară și la curte decizia mea nu m-a afectat prea mult… Pentru că na știți cum este – la țară mereu este câte ceva de făcut. Și chiar dacă nu ai nimic de făcut tot îți faci.
Până la urmă sper să se termine cu bine nebunia asta și sper să nu ne aștepte vremuri și mai grele decât atât. Poate cine știe vom avea parte de o viață normală curând.
Adaugă un comentariu