Zăpăcita mea de verișoară nu-mi dă pace nici un pic. I-am lăsat mai demult câteva coli pline cu schița unei povestioare și de atunci îmi tot spune că ar trebui să fac ceva în sensul ăsta, mai ales că îmi place să scriu.

Au fost zile în care am evitat-o pentru că aveam tot timpul impresia că va veni și îmi va spune același lucru de cel puțin o mie de ori, dezvoltă povestea, dezvoltă povestea. Nu e chiar atât de plăcut să îți spună o persoană același lucru de nu știu câte ori, în toate momentele în care te întâlnește. Și pentru că de curând am avut și câteva momente de respiro m-am tot gândit la propunerea ei. Nu este o idee rea, dar parcă nu am chiar starea necesară pentru acest lucru, parcă am nevoie de ceva care să-mi asigure creativitatea, ceva gen starea de bine de care avem cu toții nevoie.

[Citeşte mai departe…]