Marea este frumoasă, dar poate deveni periculoasă dacă nu este respectată. Pericolul apare când te aştepţi mai puţin, iar efortul salvamarilor este aproape în zadar. Frumuseţea valurilor te pot înveselii, dar te şi pot înspăimânta odată ce ele devin furioase încât nimeni şi nimic nu poate sta în calea lor, măturând tot ce găsesc prin preajmă.
E frumos să ştii că totul este bine, dar este şi frustrant să vezi că cei din preajma ta nu prea te inţeleg, să ţipi de durere, să plângi în tăcere fără să ai parte de alinarea nimănui, dar cel mai rău sentiment, cel mai nemilos sentiment este acela în care vezi fără să vrei că lumea nu te apreciază pentru ceea ce eşti tu de fapt, ci pentru cantitate de ajutor pe care le-o oferi necondiţionat, ajutor care de altfel poate fi uitat foarte uşor de cei ce îl deservesc.Cu sau fără sentimente suntem oameni şi asta nu ne schimbă cu nimic, nici măcar încercările de a fi mai buni.
Tristeţe…
Rămasă singură în cameră fata începu să plângă fără să se mai gândească la consecinţe, era tristă, iar tristeţea ei afectau şi alte persoane. Prin minte îi treceau tot felul de gânduri negre care mai de care mai negre şi mai îndrăzneţe. Teama îi puse stăpânire pe corp… şi nu orice teamă teama de singurătate. Nu putea să uite toate clipele minunate alături de iubitul ei, dar nu reuşea nici să treacă peste vestea proastă pe care i-o dăduse medicul. Era speriată şi avea sentimente ciudate pe care nu le înţelegea.
[Citeşte mai departe…]
Neînțelegeri
– Meera în această dimineață am încercat să-ți găsesc familia și implicit pe cel care-l iubești, dar…
– Dar ce se întâmplă doctore? Ce ai aflat și nu vrei să spui? se resti Meera încercând din răsputeri să se forțeze să se ridice. Vrei să spui că nimeni nu este interesat de mine? Vrei să-mi spui că el nu mă mai iubește? Sau ce?