Uneori am senzația că lucrurile din jurul meu se complică fără rost. De fapt oamenii din jurul meu complică lucrurile fără să-și dea seama. La început mi-am spus în gând că poate evaluez eu greșit fiecare cauză în parte, dar azi m-am lămurit de ceea ce se petrece. Și am să vă explic și de ce.
Probabil vă amintiți că ieri am scris un articol în care am spus că mã voi întâlnii cu prietena mea bună. Zis și făcut! Singurul lucru ce nu mi-a plăcut la această întâlnire a fost irascibilitatea prietenei mele. Nu îmi place să o văd atât de tristă.
Poate că și eu am momentele mele când nu suport nimic și pe nimeni. Dar mie toate astea imi trec cu o baie fierbinte. Câteva minute de relaxare în cadă, în apa fierbinte mă face să privesc lucrurile altfel. Și chiar dacă situaţia mea nu e asemănătoare cu situaţia ei asta nu înseamnă cã eu nu am probleme. Și totuși nu am renunţat la speranţa mea, ceea ce mă face să cred că vor fi zile mult mai plăcute decât acum.
Vreau doar să o ajut și să o văd fericită. Pentru lucrul ăsta merită încercat orice sacrificiu. Știu că emoțiile și stresul sunt foarte ridicate în această perioadă, dar mai știu că toate au o rezolvare cu puţină răbdare și mai multă credință. Sper să treacă foarte repede peste starea asta de nervozitate și agitație.
Nu îi fac bine, nici ei și nici familiei. În schimb eu o să urmăresc șirul evenimentelor de pe margine și în momentul în care va avea nevoie de mine am să fiu acolo gata să-i dau o mână de ajutor. Cam asta înseamnă prietenia – să-ţi asumi anumite riscuri pentru binele celuilalt.
Sună interesant, nu? Dar cam acesta este adevărul, iar oameni care să se sacrifice pentru celălalt nu prea am mai văzut. Probabil că ţine de modă veche, dar oricum aceasta este cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o de la bunica mea.
Adaugă un comentariu