Am plâns, am râs și împreună am trecut peste cele mai grele momente. Nu ne-a fost deloc ușor să ne acomodăm cu noile noastre statute, cu noile noastre cereri. Ne-am certat de foarte multe ori pentru că nu ne-am pus de acord cu anumite chestii, pe care tot noi din păcate l-am transformat în chestii alambicate.
Probabil că nici unul dintre noi nu își va recunoaște greșeala. Cred că asta este cea mai mare problemă a noastră. Am stat și m-am gândit atât de mult la aceste lucruri. Încă nu îmi vine să cred că noi am pierdut atât de mult timp certându-ne pe niște nimicuri și pe niște lucruri care nu au nici cel mai mic rost. Câte greșeli vom mai face de acum înainte încă nu știu…
Nici tu, dar nici eu nu acceptăm să ne recunoaștem greșelile. E ca într-un joc din copilărie în care nimeni nu recunoaște că e vinovat. Sunt sigură că dacă fiecare ar ceda puțin și am sta mai mult de vorbă pe marginea acelor teme și discuții care ne fac probleme, probabil că nu am mai avea nici o problemă. Nu știu cu ce ar trebui să încep…
Să încerc să îmi schimb puțin din comportament cred că aceasta ar fi una dintre soluțiile bune, dar dacă el nu își va schimba comportamentul, chestia asta s-ar transforma într-o greșeală. Cât despre el nu pot spune altceva decât un singur lucru: am încredere în el, doar nu degeaba îi tot spun că este the best friend of me…
Adaugă un comentariu