Am înţeles de foarte multe ori că într-o lume ca asta răvășită de probleme nu este deloc bine să fii și tu confuz. M-am concentrat deseori pe ceea ce alţii îmi spuneau că este corect, că este drept… Știu am greșit când am ascultat de alții, am greșit că nu mi-am ascultat propriile mele instincte. Erorile mele m-au făcut să fiu nefericită și să nu pot să-mi văd de propria mea viață.
Uneori mă urăsc pentru că nu am nici un fel de soluție la aceste nedreptăți. Și când mă gândesc că toate astea s-au petrecut din vina mea. Oare cum aș putea să îndrept toate aceste chestii urâte din viața mea? Încă mă gândesc la aceste lucruri care-mi fac viața un calvar… Vinovată sau nu trebuie să mă gândesc și la viitorul meu, trebuie să mă gândesc și la mine.
Am nevoie de acel ceva care să-mi facă viața mult mai frumoasă decât acum. Marea mea pierdere este aceea că încă nu îmi găsesc drumul, nu îmi găsesc acea încredere pe care în trecut o aveam. Și uneori mă simt ca un om pierdut, ca un om depășit de situație care încearcă din răsputeri să-și revină. Îmi este atât de greu să mă port ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca și cum totul ar fi ok, dar cum a spus și mama trebuie să mă gândesc la viitor.
Trebuie și îmi doresc să mă rup de acest trecut nefast al meu. Chiar dacă să o iau de la început înseamnă să pierd tot ce am acum nimic nu mă mai poate opri nimeni și nimic pentru a face această schimbare. Mi-am dorit întotdeauna să fiu o persoană corectă, justă și bineînțeles idndependentă. Nu mai am nici o părere despre ceea ce s-a întâmplt atunci, ci vreau doar să îmi încep noua mea viață, un nou început plin de provocări și noi proiecte. Am nevoie de asta și da am nevoie de acele lucruri noi…
Adaugă un comentariu