Mă apuc din nou să croșetez. Abia aștept să-mi fac noile creați și abia aștept să le împart. De obicei nu prea sunt entuziasmată când termin ceva, dar acum când îmi văd lucrușoarele mă simt atât de fericită încqt imi vine uneori să sar în sus de bucurie. Știu că uneori sunt puțin cam nebună și lucrurile pe care le fac sunt puți ciudate, dar asta nu mă deranjează absolut deloc.
Pe cât de naivă sunt pe atât de hotărâtă sunt. Nu mă mai deranjează criticile nimănui și uneori chiar mă amuză aceste critici, dar cu toate astea sunt om și încerc și eu pe cât posibil să-mi ajut semenii – așa cum pot, așa cum cred eu că îi pot ajuta. Dar ma reîntorc la croșetat pentru ca asta îmi place cel mai mult să fac și din asta nu mă poate opri nimeni. De aceasta data trebuie să realizez o beretă pentru buna mea prietenă, Alina.
Abia aștept să o încep și abia aștept să o privesc terminată în mâinile mele. Sper ca până săptămâna viitoare când mă voi întâlnii cu ea, adică până duminica viitoare, bereta ei să fie gata. După ce voi termina cu bereta mă voi apuca să croșetez un alt fular, apoi aș vrea să-mi termin dantela pentru rochiță, ca mai apoi să-mi termin păturicile mele. Și sper ca până anul viitor să-mi fac destule lucrușoare croșetate încât să-mi pot deschide propriul meu magazin cu haine croșetate, dar până atunci mă reîntorc la treaba mea… Noapte bună, oameni buni!
Adaugă un comentariu