Mi-am făcut curaj să merg la psiholog. Aveam nevoie de asta chiar dacă până acum nu am recunoscut asta. Aveam nevoie de cineva care să mă ajute să mă înțeleg, să mă ajute să înțeleg acele lucruri, pe care eu chiar nu pot să le asimilez fără ajutor din partea unui om specializat. Știu o să fiu criticată de foarte multe persoane, dar am învățat să nu îmi mai pese de ce se întâmplă și ce vor spune alții.

[Citeşte mai departe…]

O nouă săptămână plină de muncă și în același timp plină de speranță. Săptămâna asta vreau să fac tot ce nu am făcut până acum. Chiar îmi doresc să fac acele lucruri, pe care le-am tot amânat în speranța că într-o zi mă voi simți mai bine și voi încerca să le rezolv atunci. Dar văd că prin toate aceste lucruri mai mult mă pierd în loc să mă adun și să încep să-mi pun toate lucrurile mele în ordine.

[Citeşte mai departe…]

E din nou vineri și nu mai am chef de nimic. Sunt atât de obosită încât mai am puțin și adorm cu capul pe tastatură. Nici somnul de seara trecută nu și-a făcut prea bine efectul. Am senzația că toată lumea este împotriva mea, parcă toate s-au întors cu susul în jos. Știu că toate astea sunt doar de la oboseală și că până nu ajung să mă relaxez și să mă odihnesc așa cum ar trebui toate lucrurile astea nu se vor opri. Mi-am asumat toate lucrurile astea când m-am hotărât să-mi schimb programul de somn, de muncă, programul de la birou și toate cele. Și dacă nu acceptam asta tot nu aveam ce face întrucât la birou nu prea avea cine să vină în locul meu.

[Citeşte mai departe…]

Astăzi pot spune ca am văzut cel mai frumos tablou. Nu pot spune ca sunt o persoană căreia să-i iasă arta prin piele, dar câteodată am motivele mele să-mi placa anumite lucruri sau nu. De obicei prefer sa nu vorbesc cu nimeni despre asta. Cel puțin acum în prezent nu îmi place sa vorbesc despre artă, căci încă îi mai simt prezența bunicii și sunt sigură că nu știu suficient de multe așa cum ea își dorea.

[Citeşte mai departe…]

Am început o săptămână foarte aglomerată. Cu programul schimbat și cu toate cele date peste cap. Însă nu regret nimic. Nici macar faptul ca nu mai am timp pentru alte lucruri și cu toate astea sunt pregătită ca în fiecare zi să fac față unor noi provocări. Sunt multe lucruri de făcut și acasă și la birou, și pe la țara câteodată. Nu mai vreau să pierd timpul pe care eu le cred nefolositoare. Nici măcar în joacă nu aș mai dori să mai pierd ceva din timpul meu. Sunt din ce în ce mai sigura pe mine că într-o zi o să-mi fac timp pentru toate. O să am acel timp și spațiu, pe care mi l-am dorit dintotdeauna. Da, e foarte greu să mă gândesc de pe acum la viitor, dar niciodata nu mi-am pierdut speranța.

[Citeşte mai departe…]