Primăvara asta a început cam aiurea pentru mine. Deși mi-am dorit să zâmbesc, să cunosc persoane noi, nu s-a întâmplat așa cum am plănuit eu. Aș putea spune că am avut cam aceleași dureri de cap, pe care le tot am în ultima perioadă. Poate că, în loc să mă liniștesc așa cum îmi spun apropiații, eu încerc să-mi duc la bun sfârșit proiectele. Nu sunt cine știe ce, dar pentru fiecare chestie în parte, pe care o termin sunt foarte fericită, iar asta mă face să merg mai departe și să uit de dureri.
Poate că n-am avut cel mai frumos început de primăvară, poate că oboseala mea mi-a dat toate planurile peste cap, dar cu toate astea, astăzi, în sfârșit mi-am găsit și câteva momente de liniște. Iar pentru aceste minute de liniște firește că a contribuit și nepoțelul meu. Sincer nu știu ce aș face fără el… Totul pare mult mai frumos cu Daviduțul meu. Nu știu de ce… cred că el știe cum să mă facă fericită, iar eu la rândul meu încerc să-i aduc mereu zâmbetul pe buze și bineînțeles, încerc să-l țin departe de calculator, internet și prostiile de desene animate ce au apărut.
David reușește de fiecare dată să-mi facă ziua mai bună și să uit de supărările mele. Sunt momente, în care îmi doresc să-l opresc pe cel mic numai pentru mine și să nu-l mai las să plece, dar știu că nu-i al meu și că trebuie să-l las să plece. În plus de asta, nu cred că Didi (Denisa) ar putea sta fără el, că doar nu poate sta departe prea mult timp de puiul ei. Iar eu una abia aștept să am și eu puiul meu, pe care să-l răsfăț. Și poate că într-o zi voi avea acest pui…
Ceostoy a zis
5 martie chiar a fost o zi frumoasa si insorita!