Nu știu ce naiba am că parcă nici nu știu când trece pe lângă mine timpul ăsta. Mă trezesc de dimineață îmi aranjez camera, prepar cafeaua și când ridic ochii și îi îndrept către ceas văd cum a trecut mai mult din jumătate din timpul meu liber pe nimicuri. Oricum în timpul săptămânii am cea mai agitată perioadă, dacă aș putea spune asta. Toată ziua găsesc câte ceva de făcut mai ales dacă aș sta acasă, cred că nu aș face nimic altceva decât ordine și curățenie. Și asta nu e tot mai ales dacă mă apucă pe mine să fac această treabă greu mă mai oprește cineva.
Cred că această meteahnă am început să o am de pe vremea când am stat în cămin. Probabil că știți cu toții cum este să stai la cămin, nu cred că mai trebuie să povestesc că nu faci nimic altceva decât să te duci la facultate ți apoi să te întorci să te pregătești pentru a doua zi. Oricum nu prea ai ce să faci la cămin, în afară de învățat poti să te mai ocupi puțin de ordinea din camera în care locuiești, dar și să îți pui în ordine toate gândurile și toate planurile pe care ți le tot faci la nesfârșit.
Oricum a fost la cămin eu tot îmi găseam câte ceva de făcut ca și acum, drept dovadă că sunt o persoană activă și acum găsesc oricând, oriunde și ceva de făcut fără să stau prea mult pe gânduri. Nu îmi place să mă plictisesc așa că îmi croiesc tot felul de proiecte care mai de care mai indraznete care să mă țină în priză tot timpul, să nu am nici măcar o secundă de stat degeaba, așa sunt eu și nu cred că mă voi schimba prea curând.
Adaugă un comentariu