În sfârșit o să mai am săptămâna asta o satisfacție. Mai am câteva detalii de finisat la eșarfa unei prietene și în sfârșit o să fiu cu adevărat împlinită. La început am crezut că nu voi termina la timp eșarfa și am crezut că o să fac un dezastru. Și dezastru ar însemna faptul că a trebuit să combin două eșarfe într-una singură. La prima vedere necunoscătorii ar spune cum o simplă eșarfă să-ți dea bătăi de cap? Ei bine da chiar și o simplă eșarfă este greu de făcut mai ales dacă nu ai starea necesară sau dacă nu te simți în stare să o faci.
Îmi amintesc că la prima întâlnire cu această artă de a croșeta am refuzat cu totul și i-am spus mamei să mă lase în pace că nu am chef de croșeta ei și că mai mult îmi place să stau în pat cu o carte să citesc. Apoi a venit o perioadă în care am vrut mult mai mult de la mine, de la ceea ce făceam eu și uite așa că m-am apucat să învăț să croșetez. Cu chiu cu vai am reușit să învăț toate detaliile și micile secrete, ca mai apoi acum în prezent să mă apuc să fac tot felul de chestii, lucruri de îmbrăcat, dar și diferite accesorii.
Acum că sunt la finalul eșarfei sunt mândră că am putut să fac ceva ce într-un timp nici nu-mi imaginam că pot face asta. După ce am să termin acest accesoriu am să vă pun aici câteva poze, poate cine știe vă inspir și pe voi.
Adaugă un comentariu