Am o stare din ce în ce mai ciudată și culmea nu mă pot concentra la ceea ce am de făcut. Totul pare ireal și nu înțeleg de ce atunci când îmi doream ceva nu reușeam să realizez lucrul ăla, iar acum când pot avea aproape orice îmi dau seama că am pierdut ceva foarte important – sănătatea mea. Nu mai sunt copilul ăla răsfățat care poate fi manipulat cu ușurință de toată lumea.
Acum înțeleg și văd lucrurile diferit. Am o altă perspectivă și mă enervez foarte repede când îmi dau seama cât de mult am ajuns să-mi complic viața cu lucrurile de nimic. Stăm și alergăm după tot felul de chestii și chestiuțe care mai de care mai tâmpite și mai nefolositoare încât uităm lucrurile valoroase pe care le avem și pe care le pierdem fără să ne dăm seama când.
Nici nu mă gândeam că o să vină o perioadă în care voi putea sa fac o mulțime de bani, dar de care nu mă pot bucura de ei… Așa că în mare parte m-am decis să nu fac banii aia mulți și am renunțat la o parte din proiectele mele legate de India. E bine că încă mai am forță să privesc lucrurile limpede și că nu am lăsat din nou depresia să-și facă de cap. Culmea este ca am început să mă plictisesc și de lucrurile care îmi plac enorm.
Cineva încearcă să-și ia revanșa…
Habar nu am ce se întâmplă mai exact cu mine, încă mai fac eforturi să mă înțeleg, încă mai fac eforturi să-mi respect acele termene limită, încă știu că pot repara o grămadă de lucruri, pe care până acum le-am ocolit. Și totuși cum aș putea scăpa de toată nebunia asta, cum m-aș putea elibera din toată neputința asta.
Uneori visez că totul este o glumă proastă, o chestie de care am să scap mai devreme sau mai târziu, dar îmi dau seama în același timp câte lucruri am ratat din neștiința mea. Nu dau vina pe nimeni – știu că anumite lucruri le puteam face cu mult timp în urmă și mai știu că nimeni și nimic nu mă poate opri să încerc acele lucruri acum în acest moment.
Încă nu-mi vine să cred cât de mult s-a schimbat viața mea din mai și până acum, nimic nu mai este la fel și nu mă pot plânge de acest lucru, numai că îmi doream să fie altfel, îmi doream să nu am toate aceste dureri ce-mi devorează trupul ca în acest moment, îmi doream să fiu liniștită și cam atât.
Poate că am greșit și eu de prea multe ori, iar acum poate era momentul pentru o mică revanșă a vieții. Nu știu ce se va întâmpla de aici în colo, nici măcar nu vreau să-mi imaginez asta, pur și simplu vreau să mă mai bucur încă o dată de ceea ce am în prezent și cam atât.
Adaugă un comentariu