Nu știu cum să încep acest articol. Probabil ar trebui să încep prin a spune că am avut o perioadă nu foarte frumoasă. Deși nu am avut nici un fel de durere, implantul meu dentar mi-a adus ceva probleme. La început am crezut că această problemă a implantului este cauzată de una dintre problemele mele legate de sinusuri. Asta credeam eu pentru ca mereu am avut probleme de genul: iarna îmi curgea nasul foarte rău, iar secreția avea o culoare urâtă și miroul pregnant și foarte, foarte neplăcut – în schimb a tot ce se întâmpla iarna am avut probleme de acest gen și pe timp de vară.
În urma acestei temeri am încercat să caut și o rezolvare. Am găsit-o cam greu, dar am gasit-o. Îndrumată de verișoara mea, care este medic, am fost la medicul de familie pentru a îi cere o trimitere pentru a face o radiografie frontală a sinusurilor. Mă temeam ca nu cumva să am sinuzită și să se fi agravat pentru că eu nu am tratat-o. Nu vă spun prin câte am trecut și la radiografie până când am făcut-o am trecut prin câteva peripeții, care m-au făcut să mă gândesc înainte de două ori, mai ales după ce vezi comportamentul anumitor persoane, în special cadre medicale.
După timpul pierdut la radiografie am vizitat-o pe verișoara mea, din nou, iar ea m-a mai liniștit un pic: stai liniștită nu ai sinuzită. Și dacă tot am terminat cu stresul numit sinuzită, tot mai mi-a rămas unul: implantul dentar. Tot de la verișoara mea am aflat că este probabil ca organismul meu să nu fie capabil să asimileze acest implant, iar ea m-a îndrumat, din nou, către dentistul meu, deoarece ea nu are competențe în zona în care eu am probleme. Asta probabil o fi fost de ajuns, dacă nu mă temeam de ceea ce va urma. Am mers la dentist. Am avut o discuție deschisă cu el, în care am aflat de riscurile și avantajele pe care le-aș fi avut, și cu toate astea am stabilit de comun accord să fac operația și să-mi scot implantul. La o săptămână după discuția avută cu dentistul am ajuns la operație. Ieri s-a întâmplat asta.
Nu m-a durut absolut deloc, nici înainte de operație, nici după, dar eram foarte îngrozită de faptul că eu vedeam zi după zi cum gingia mea se degradează, probabil asta m-a făcut să-mi fie teamă. Acum după o zi de la această operație, nu prea ușoară, mă simt aș putea spune excelent și îmi doresc în viitorul apropiat să nu mai am probleme. Iar infecția de pe osul cu pricina, unde a fost implantul să dispară, iar osul meu să se vindece, să devină ca nou.
Adaugă un comentariu