De ce îmi place să citesc?

Cu mult timp în urmă îi tot auzeam pe ai mei spunându-mi dă citesc. La întrebarea: de ce este bine să citesc, săracii mei părinți nu prea au avut nci un răspuns convingător, ci doar că acest citit îmi va aduce cândva multe beneficii. De citit citeam oricum, deoarece cititul îmi devenise mai mult decât un prieten, mai ales că mă ajuta să descifrez fiecare carte cu povești, pe care în acea vreme mi le doream sa le citesc.

Apoi cititul mi-a ținut de urât o perioadă, cât părinții mei erau plecați sa muncească pentru binele familiei. În același timp pentru că mi-a plăcut să citesc povești, timpul pe care îl petreceam având grijă de fratele meu mai mic devenea din ce în ce mai plăcut, mai ales în serile în care îi făceam pe plac și îi citeam despre războaie. Practic așa mi-am petrecut toată copilăria: citind și având grijă de fratele meu, și nu regret asta deloc, deși atunci mi se părea complicat să am grijă de un băiețel răzgâiat, mai ales că aveam în grijă toată gospodăria și nu aveam voie să greșesc sau să fac boacăne.

Între timp am mai crescut, iar cititul a devenit singurul meu aliat la ceea ce eu nu îmi doream să fac. De altfel m-a ajutat foarte mult anumite lucruri, pe care eu le-am citit în diferite cărți. Cel puțin în acest fel timpul nu mai părea amar si nici plictisitor. Am avut momente când eram conștientă că mai mult trăiesc cu capul în cărți, decât să stau prin cluburi sau mai nu știu ce terase. Și deși pe atunci eram criticată de mulți dintre prietenii mei, pur și simplu nu îmi păsa. Mai mult îmi face plăcere și acum, ca și altă dată să merg acasă la mine, la țară să mă așez cu o carte în brațe în grădinița mea de flori și să citesc, decât să merg în nu știu ce terasă, unde să mă studieze toată lumea din cap până în picioare așa cum s-a mai întâmplat de foarte multe ori.

Deși vederea nu mă prea ajută în ultimul timp tot nu m-am lăsat de citit, mai ales în acele zile când sunt nervoasă sau mă simt singură. E cel mai simplu lucru, dar pentru mine este unul dintre cele mai frumoase. Iar în plus de asta nu am nevoie de nimic mai mult ci de câteva cărți și ceva mai mult timp liber. În schimbul acestora primesc o stare de bine, pe care nimeni nu mi-o poate oferi și multe idei năstrujnice, care de multe ori mă ajută săies din anumite situații limită, dar și să-mi îmbunătățesc ale mele cunoștiințe. Nu am planuri mărețe pentru viitor, dar știu că doar citind voi descoperi lucruri mărețe, în care să mă regăsesc.