Iubesc fluturii…i-am iubit întotdeauna pentru că m-au făcut să zâmbesc, pentru că m-au făcut fericită și întotdeauna mi-au smuls un zâmbet de pe buze. Acum pe timp de iarnă habar nu am unde am să-mi găsesc aceste mici momente de fericire. Pe de altă parte a început să-mi fie dor și de vară. De zilele alea frumoase și călduroase care m-au făcut să văd lumea altfel.
Habar nu aveam că timpul ăsta o să aducă atâtea schimbări în viaţa mea și totuși am încercat să fac și să accept lucrurile așa cum sunt. Și pe bună dreptate am încercat să iau doar acele părţi pozitive din tot ce s-a întâmplat. Precum un fluture am încercat să mă bucur de momentele mele cu soare, de momentele mele fericite și magice, am încercat… cu toate că nu mereu mi-a și ieșit asta.
Nu aș vrea să mă gândesc la lucrurile urâte pentru că mi-am propus să scriu doar despre lucruri fericite, interesante și pozitive. Știu că asta nu o să-mi iasă de fiecare dată, dar măcar știu că nu mi-am pierdut speranţa că pot face și pot da din lucruri tot ce este mai bun. Am avut și momente când am simţit că mă deteriorez pe dinăuntru și că mare lucru nu pot face.
Am așteptat să-mi treacă depresiile fără să fac nimic special. Unii mi-au spus că nebunia mea nu are limite, alţi vorbeau fără să știu că am mult prea mult curaj pentru o simplă făptură așa cum sunt eu. Eu nu cred asta despre mine. Eu vreau să fiu doar liberă să mă bucur de zbor așa cum se bucură și fluturii vara.
Încă mai am temerile mele, încă nu mă pot detașa complet de ceea ce a fost în trecut, dar fac eforturi să am o viaţă pe cât posibil normală, fără să mai am parte de alte neplăceri în fiecare zi. Sper să ajung să mă bucur de fiecare moment…
Adaugă un comentariu