Zilele astea m-am întâlnit cu una din prietenele mele bune, Alina. Cred că nu ne-am mai văzut de foarte mult timp și aveam și noi nevoie de ceva spațiu și timp pentru noi, amândouă. Deși am așteptat-o ceva timp până aceasta a ajuns în oraș nu m-am supărat, ba din contră mi-a plăcut să o aștept și s-o întâmpin în centrul orașului. În timp ce o așteptam în oraș ploaia încet, încet și-a făcut apariția cu perdeaua ei de stropi. Mi se făcuse atât de frig și în același timp și sete. De obicei nu am astfel de probleme doar că de ceva zile am senzația că răceala vrea să mă cuprindă în brațele ei. Cum vă spuneam și mai devreme îmi era foarte sete și nu știam ce să fac – să o aștept în continuare pe Alina sau să plec și să ajung într-un magazin să-mi cumpăr ceva de băut? Aș fi vrut să plec numai că magazinul de care aminteam mai devreme era la o distanță mult prea mare de mine și aș fi riscat să plec exact în acel moment când Alina ar fi ajuns în locul stabilit cu câteva ore în urmă. Mi-am spus că trebuie să rezist, să uit de această senzație a mea și să încerc să mă adaptez acestor noi cerințe ale organismului meu.
[Citeşte mai departe…]Îmbrățișări
Pentru că ne apropiem din ce în ce mai mult de Ziua Îndrăgostiților m-am gândit că poate a venit timpul să îi fac și eu un mic cadou iubitului meu. Noi nu suntem un cuplu ca toate celelalte, deoarece nu prea obișnuim să facem cadouri, nici eu lui și nici el mie.
Și nu este vorba că nu ne permitem sau că nu avem idei, doar că noi suntem un altfel de tip de cuplu. De obicei ne mulțumim cu lucrurile simple și apreciem mult mai mult îmbrățișările drept daruri și nu produse sau obiecte. Cele mai frumoase cadouri sunt acelea când ne oferim zâmbete, în loc de priviri triste și cu lacrimi în ochi.
[Citeşte mai departe…]Promisiuni în dar
Nu știu cui ar trebui să-i mulțumesc, dar am cei minunați prieteni. Nici nu m-am gândit ce îmi doresc de ziua mea, întrucât mai este mult până în toiul verii și nu vedeam rostul – de ce să mă gândesc de acum, dacă mai este mult până atunci. Dar ieri un amic a ținut mortiș să-mi facă ziua mai frumoasă. Bineînțeles că m-a întrebat ca de fiecare dată cum mă simt, cum mă descurc, ce mai fac? De fapt acestea sunt întrebările din fiecare zi, pentru că așa începe și conversația noastră. În zilele în care eram foarte tristă și supărată pentru că nu știam ce se întâmplă cu sănătatea mea, întrebările lui m-a făcut să mă simt mult mai bine, chiar dacă durerea era mare.
[Citeşte mai departe…]Mobilă la comandă. Contradicții între mine și fratele meu
Schimbările din viața mea au început și continuă de ceva vreme. Îmi doresc ce-i drept să pot schimba toate acele defecte pe care eu știu că le am, dar totodată îmi doresc să îmi descopăr calitățile și încrederea în forțele mele, că ceea ce pot face este bine și că nimeni nu mă poate da înapoi. Mi-am stabilit înainte de toate o listă cu toate prioritățile mele, cu tot ceea ce este necesar și pe care în momentul de față nu le dețin. Mai întâi m-am hotărât să încep lista cu tot ceea ce am nevoie prin grădinița de flori și prin curte, mi-am trasat în linii mari tot ceea ce vreau și îmi doresc să construiesc, mai am dor să le cer părerea și alor mei părinți, dar nu îmi fac griji pentru asta. Dacă prin jurul casei nu am prea multe de schimbat, în casă este cu totul și cu totul altă situație. În interior vreau să schimb tot, inclusiv culoarea pereților.
[Citeşte mai departe…]Dor de florile de primăvară
Nu mai suport zilele astea friguroase. Îmi este tare dor de primăvară și îmi doresc să vină primăvara cât mai repede. Data trecută când am ajuns pe la țară și am văzut că au încolțit ghioceii. Abia aștept să-i văd înfloriți, mai ales că mie îmi plac florile foarte mult. Mă gândeam așa la zilele alea din copilărie când bunica ne dăruia fiecăreia dintre nepoate câte un buchet de ghiocei sau de zambile.
[Citeşte mai departe…]