Mi-e groază! Mi-e groază de perioada ce va veni și de această dată nu mai pot vorbi de frică, întrucât și aceasta m-a părăsit. Și da nu mai am teamă de dentist, nu mai am nici spaimă, nu mai am nici frică, pur și simplu nu am nici un sentiment care să reflecte câtuși de puțin disconfortul de care ești conștient că nu poți scăpa la dentist. La mine toate astea s-au dus de foarte mult timp, nici măcar mersul la radiografiile dentare nu mai mi se pare de efect sau cu un impact negativ. M-am obișnuit cu toate, de la zgomotul frezei și până la păcătoasele de extracții sau oparații dentare. Prin toate astea am trecut, prin toate durerile astea am trecut, unele m-au slăbit, iar altele m-au făcut mai responsabilă decât mi-aș fi putut imagina eu.

Sunt fericită! Sunt fericită pentru mine, sunt fericită pentru proiectele mele și da, sunt fericită pentru zâmbetele, pe care mai devreme sau mai târziu le voi primi. Am terminat prima păturică din proiectul meu și probabil că știți asta, dar ceea ce nu știți este faptul că cea de-a doua păturică începe să ia proporții.

Începând cu această sâmbătă m-am hotărât să încep un nou proiect alături de o prietenă. Nu e ceva foarte complicat sau cel puțin eu nu văd acest proiect complicat ci mai degrabă el o să reprezinte o părticică din ceea ce ar trebui să învețe, să arate și să exprime o femeie liberă, independentă, deșteaptă și în același timp frumoasă și atrăgătoare. Am în gând acest proiect de foarte mult timp, dar simțeam că forma la care eu mă gândeam și pe are voiam să i-o atribui nu mi se părea forma cea mai potrivită și cea mai bună.