Nu știu cum să încep și nu cred că… nici măcar 1000 de cuvinte nu vor fi suficiente să descrie toate aceste sentimente pe care le port pentru ea. Nu mă așteptam să o găsesc atât de diferită, atât de plăcut schimbată în bine. Niciodată nu am avut senzația asta atât de ciudată că mă pot regăsi în atitudinea, vorbele și mai ales comportamentul acesteia. Pare uimitor dar mă simt de parcă m-am întors în timp când sunt în preajma ei.
Nu mi-am dat seama când s-a schimbat atât de mult, dar îmi pare bine că încet și sigur de maturizează foarte frumos fără să fie nevoită să treacă peste anumite probleme. Poate că ar fi bine să mă opresc aici să nu mai povestesc nimic, dar un singur lucru îl regret… regret faptul că nu am petrecut mai mult timp împreună așa cum mi-aș fi dorit…
Adaugă un comentariu