Luna trecută când am mai ajuns și eu pe la țară nu știu ce mi-a venit că am vrut să merg în podul casei bunicilor și să cotrobăi pe acolo după micile comori ascunse. Ei bine, poate vă întrebați de unde naibii am căpătat acest obicei prostesc de a căuta prin lucrurile bunicilor? Totul se întâmpla pe vremea vacanțelor petrecute la țară, în acele momente în care nu plecam cu ai noștri prin vacanțe. Bunicii nu îi prea făcea plăcere să ne audă tot timpul cum noi ne certam pe diverse lucruri, mai ales în acele zile când se strângeau toți nepoții la ea. Trebuia sa facă ceva pentru a ne împăca pe toți, mai ales ca aveam obiceiul să plângem în cor.

[Citeşte mai departe…]

M-am trezit de dimineață cu sentimentul amar de a-mi face curățenie printre prieteni. Nu e deloc plăcut săte desparți de anumite persoane, pe care tu le credeai totul pentru tine, iar ele și-au bătut joc de toate sentimentele și de tot ce înseamnă relații de prietenie. Nu-mi amintesc când a fost ultima dată când m-am simțit atât de confuză și de umilită în același timp. Mi-ar fi plăcut enorm de mult ca oamenii să înțeleagă faptul că o relație de prietenie nu înseamnă să împarți doar momentele fericite și acele succese pe care le ai. O relație de prietenie înseamnă mult mai mult. Înseamnă să împarți toate momentele, indiferent că sunt fericite sau poate cele mai triste.

[Citeşte mai departe…]

Azi mă simt mult mai puternică și mult mai hotărâtă. Și asta numai datorită ție.  Ai apărut când în viața mea nu se mai întâmpla nimic frumos… Ai apărut pe neașteptate, când nu mai speram la nimic și credeam că totul este pierdut. Nu știu ce mi-ai făcut și nici nu știu cum ai reușit ca în câteva zile să mă schimbi atât de mult. Au fost momente în viața mea când am încetat să visez și să mai sper la viitor, dar tu ai fost acolo… ai fost acolo să mă susții în toate tâmpeniile mele, în toate visele cele mai îndrăznețe, pe care le-am avut vreodată. Niciodată nu mi-a fost deajuns să visez, căci tu ai suplimentat și mi-ai hrănit toată această dorință de a visa la nesfârșit…

[Citeşte mai departe…]

Sunt înnebunită după zilele mele libere, mai ales dacă nu stau în oraș și plec departe de el. Îmi place să călătoresc, de fapt iubesc asta, deși la prima vedere nu prea pare așa. Cu toate că am tendința să mă izolez de persoanele din jur am momente când explodez și fac tot ce până atunci mi-a fost, poate, teamă să fac. Îmi place să cunosc oameni noi, obiceiuri, tradiții, dar mai ales locuri noi. Și dacă ar fi posibil să găsesc în același loc și munte, și mare, și pădure, atunci cu atât mai bine, mă simt de parcă aș fi în al nouălea cer. Poate de aceea prefer ca în fiecare moment liber, pe care îl am să mă gândesc și să găsesc locuri noi, pe care să le vizitez.

[Citeşte mai departe…]

Uite că sunt iar în concediu, de fapt ultimile zile din al meu concediu și din păcate nu pot pleca nicăieri. Dacă aș fi avut pe cineva apropiat cu care să plec aș fi fugit foarte departe, cât mai departe de orașul ăsta îmbâcsit cu răutăți, ură și egoism. În lipsă de oameni cu care să mă înțeleg prefer să stau acasă și să lucrez la ale mele proiecte de suflet.

[Citeşte mai departe…]