Am avut parte de greutăți și de probleme încă din copilărie, dar nu m-am dat bătută pentru că bunica m-a învățat de multe ori să țin fruntea sus chiar și atunci când simt fiorii reci ai dureri, și avea mereu aceeași vorbă: „ce nu te omoară, te face mai puternică”, am ascultat-o mereu pentru ce am văzut în ea sursa mea de inspirație, am construit în jurul ei cel mai frumos univers, universul copilăriei mele… și da i-am construit cel mai frumos altar în inima mea, cea mai frumoasă parte din mine ei se se datorează. Ei îi datorez multe lucruri, dar mai ales ea a fost persoana specială care nu a renunțat niciodată să aibă încredere în mine, să mă îndrume, dar cel mai mult să mă formeze.

[Citeşte mai departe…]

„Îmi plac luminile, îmi place scena și iubesc toate culorile”. Așa a început pasiunea mea pentru meseria bunicii mele; și tot așa a început să mă învețe câteva despre meseria ei pe care o iubea enorm și sincer îmi doresc să fac și eu ceea ce ea făcea; nu pentru că era minunată, ci pentru că în momentul în care interpretam un rol mă simțeam fantastic.

[Citeşte mai departe…]

„Mă întreb oare când ți-ai făcut ultima dată lista ta de priorități și nu a celor de lângă tine, de fapt când ai făcut ultima dată ceva și pentru tine, oare când ai fost egoistă și ai făcut ceva și pentru tine?

Ai avut curaj să-ți răspunzi la întrebarea asta, sincer eu nu prea cred… știam că te porți ciudat… știu prin ce ai trecut, dar niciodată nu am știut ce simți, de multe ori pari a fi o oglindă… mereu aceeași, dar cu o mie de fețe diferite… mă întreb oare când ai să începi să trăiești și pentru tine? Poți să faci asta? Poți să o faci pentru mine?”.

[Citeşte mai departe…]

Era un apus frumos, chiar dacă cerul era întunecat, avea un farmec aparte, un farmec dat de dansul fulgilor de nea,albi, mari şi pufoşi se aşezau zglobii la fereastra a doi copii, o fetiţă şi un băieţel, ce se tot holbau la dansul acestor mici bucurii. Deodată băieţelul, care era mărunţel şi slăbuţ, cu lacrimi în ochi se uită către fetiţă şi îi spuse:

[Citeşte mai departe…]

Mi-e dor de tine! „Unde ești? Unde să te caut și unde te găsesc?”; acestea sunt primele întrebări care îmi trec prin minte când mă gândesc la ea și în același timp curg larimi reci ca de gheață ce parcă îmi sfârtecă obrazul, iar ochii… ochii nu mai văd sunt roșii, plin de sânge și durere provocată de tine.

[Citeşte mai departe…]